Etichete

• Politică
• Actualitate
• Extern
• Sport
• Social
• Parteneri
• Economie
• Eveniment
• Life show
• Project f
• Travel
• Magazin și știință
• Beach please!
• Opinii
• Lifestyle
• Educație
• Sănătate
• Istoria zilei
• Horoscop
• Vremea
• Entertainment
• Agora digi
• Monden
• Fashion
• Publicitate
• Justiție
• Entr
• Consumer
• Întrebarea săptămânii
• Companii
• Sănătos acasă
• Anchete
• Exclusiv observator
• Cultură

Democrația în criză: ce facem când votul devine incomod?

Anularea alegerilor, instituirea de cordoane sanitare pentru a frâna ascensiunea la putere a anumitor ideologii considerate extremiste – în special de dreapta -, invalidarea candidaturilor sau a partidelor sub umbrela combaterii radicalizării, precum și acuzațiile recurente de ingerință străină, cum ar fi controversele din jurul imixtiunii Rusiei în alegerile europene, pot, atunci când sunt percepute ca instrumentalizate, să submineze încrederea în procesul democratic și să exacerbeze diviziunile politice și sociale. Atunci când voința populară pare ignorată sau reconfigurată, votul riscă să-și piardă legitimitatea în ochii unor cetățeni. Diverși lideri politici și instituții insistă asupra necesității de a apăra democrația. Dar cum e receptat acest mesaj de către unii? Că democrația trebuie apărată împotriva anumitor voturi, percepute ca fiind mai puțin legitime și, prin urmare, nedemne de reprezentare politică. Platon credea că mulțimea este prea irațională și ușor manipulabilă pentru a deține puterea politică. Votul popular nu este o garanție a binelui comun, ci mai degrabă o reflectare a dorințelor instabile ale mulțimii – un amestec de jumătăți de adevăr, emoții și iluzii. Libertatea ideologică nelimitată poate duce la autodistrugerea societății.