
După ani și ani de creștere nesustenabilă, deficitele gemene (fiscal și comercial) înregistrate de România în 2024 au ajuns ambele în zona pragului de 10%, record comparativ cu orice țară din UE. Toate acestea anunțau riscul unui an inflaționist, amplificat de cererea ridicată din importuri și riscul majorării taxelor pentru ajustarea fiscală. Semnalele confirmă riscurile materializate în 2025: creșteri de taxe (TVA, accize, impozit dividende, locuințe), liberalizarea prețurilor la energie (încetarea unei scheme nesustenabile de subvenționare a prețului final) și, implicit, creșterea inflației la vârful de 9,9% în luna septembrie. Provocarea majoră constă în creșterea prețurilor într-un ritm de două ori mai accelerat decât dinamica salariului mediu, acesta din urmă înregistrând un avans anual de numai 4,4% (vezi grafic 1). Pentru cei 1,3 milioane de angajați din sectorul public, impactul erodării puterii de cumpărare este și mai dur, în condițiile stagnării salariului pe fondul înghețării acestora (vezi grafic 2). Toate aceste măsuri sunt necesare pentru a regla deficite nesustenabile care au amplificat creșterea exponențială a datoriei publice, aceasta din urmă crescând doar în ultimii 5 ani (2020–2024) cu aprox. 750 mld. lei, de trei ori mai mult decât avansul înregistrat în deceniul precedent (250 mld. lei între 2010–2019).
Actualitate• Citește știrea pe hotnews.ro